Legea 361/2022, protecția avertizorilor în interes public

România a transpus Directiva europeană privind avertizorii în legislația națională prin Legea 361/2022, în vigoare din 22 decembrie 2022. Legea numește avertizorul avertizor în interes public. Ea direcționează raportările externe către Agenția Națională de Integritate. Și plafonează amenzile la o valoare modestă de 40.000 lei, după ce Parlamentul a avut nevoie de două încercări pentru a o adopta.

De ce a avut nevoie România de o a doua încercare pentru a adopta legea?

Pentru că prima versiune a fost trimisă înapoi. Parlamentul a adoptat o transpunere în vara anului 2022. La 28 iulie 2022, președintele Klaus Iohannis a retrimis-o spre reexaminare. El a avertizat că o transpunere slabă ar putea declanșa o procedură de infringement din partea UE și ar putea pune în pericol fondurile europene.

Cea mai puternică nemulțumire viza raportările anonime. Criticii spuneau că primul text le oferea prea puțină protecție. Grupurile societății civile, partidul de opoziție USR și Comisia Europeană s-au opus, toate. Ele au semnalat totodată reguli neclare privind raportarea informațiilor clasificate.

Un text revizuit a răspuns la o mare parte din aceste obiecții. Parlamentul l-a adoptat la 13 decembrie 2022. Președintele l-a promulgat, iar acesta a intrat în vigoare la 22 decembrie 2022. Astfel, România a ajuns la o lege mai puternică decât cea de la care pornise, deși aceasta a apărut la un an după termenul-limită al Directivei.

Ce acoperă Legea 361/2022?

Încălcările legii în domeniile enumerate de Directiva UE. Legea stabilește un cadru general pentru raportarea neregulilor atât în instituțiile publice, cât și în firmele private. Ea trimite la o anexă amplă cu domeniile vizate. Apoi lasă în vigoare regulile speciale de raportare din alte acte normative, acolo unde acele reguli se aplică deja.

„Prezenta lege constituie cadrul general privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă, în cadrul autorităților și instituțiilor publice, al altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat.”
Articolul 1, Legea 361/2022

Domeniile vizate sunt vaste. Ele merg de la achizițiile publice și serviciile financiare până la spălarea banilor, siguranța produselor și a transporturilor, mediul, securitatea nucleară, siguranța alimentelor și bunăstarea animalelor, sănătatea publică, protecția consumatorilor și confidențialitatea datelor. Intră în domeniul de aplicare și raportările care privesc interesele financiare ale UE sau piața unică.

Unele aspecte rămân în afara legii. Aceasta nu prevalează asupra regulilor privind informațiile clasificate, secretul profesional al avocatului, confidențialitatea medicală, secretul deliberărilor judiciare sau procedura penală. Ea lasă de asemenea neatins dreptul angajaților de a-și consulta sindicatele.

Cine este considerat avertizor în interes public?

Oricine află despre o încălcare prin intermediul muncii sale. Funcția nu contează. Ceea ce contează este contextul profesional care ți-a adus informația în față. Legea enumeră o listă amplă de persoane pe care le protejează.

Protecția se extinde la:

• angajați aflați într-un raport de muncă sau de prestări servicii;
• persoanele care desfășoară o activitate independentă și colaboratorii independenți;
• acționari și membri ai organelor de conducere sau de supraveghere, inclusiv cei fără funcție executivă;
• voluntari și stagiari, remunerați sau nu;
• oricine lucrează în cadrul contractanților și furnizorilor unei firme.

Nici momentul nu anulează protecția. Un fost angajat este protejat atunci când informația provine dintr-un loc de muncă încetat. La fel este și un candidat la un post care află despre o încălcare în timpul procesului de recrutare. Legea îi protejează totodată pe facilitatorii care ajută la o raportare, precum și pe colegii și rudele care ar putea fi expuși represaliilor.

Un aspect a atras cu adevărat atenția pe parcursul adoptării dificile a legii. Textul final protejează persoanele care raportează anonim. Dacă o astfel de persoană este identificată ulterior și suferă apoi represalii, legea rămâne de partea sa.

„Prezenta lege se aplică și persoanelor care raportează sau divulgă public informații privind încălcări ale legii în mod anonim.”
Articolul 2, Legea 361/2022

Unde ajung raportările și care este rolul ANI?

Raportările pot urma două căi. Un angajat poate folosi canalul intern al angajatorului sau se poate adresa direct unei autorități externe. Alegerea îi aparține. Legea îi cere să cântărească riscul de represalii și șansa ca încălcarea să fie remediată în interior înainte de a decide.

Organismul extern central este Agenția Națională de Integritate, cunoscută drept ANI. Agenția are o structură dedicată acestor raportări. Personalul ei, denumit inspectori de integritate, înregistrează fiecare caz, îl păstrează confidențial și îl transmite autorității competente potrivite atunci când un alt organism ar trebui să îl soluționeze. Mai multe autorități de reglementare sectoriale primesc de asemenea raportări în domeniile lor.

ANI are și un rol mai blând. Oferă consiliere confidențială persoanelor care se gândesc să facă o raportare. Instruiește personalul pe care firmele îl desemnează să gestioneze raportările. Și publică date anuale privind câte raportări sunt primite și ce rezultate au acestea.

Termenele obligă și calea externă. ANI trebuie să confirme o raportare în 7 zile calendaristice. Trebuie să îl informeze pe cel care a raportat cu privire la măsurile luate în 3 luni sau 6 luni în cazurile complexe. Raportările se păstrează la dosar timp de cinci ani.

Când poate un avertizor să facă o divulgare publică?

Doar în ultimă instanță și doar în situații stabilite. Divulgarea publică înseamnă a preda informația presei, unui ONG, unui sindicat sau unei organizații profesionale ori unei comisii parlamentare. Legea protejează acest pas, dar îl încadrează strict. Cel care raportează și sare peste condiții pierde protecția legii.

O divulgare publică este protejată atunci când:

• cel care raportează a folosit mai întâi calea internă sau externă și nu a obținut măsuri corespunzătoare la timp;
• încălcarea reprezintă un pericol iminent sau evident pentru interesul public; sau
• o raportare externă ar risca represalii sau ar avea șanse reduse de a remedia încălcarea.

Așadar, cel care raportează nu poate merge direct la un jurnalist din prima zi și să se aștepte la protecție. Trebuie să încerce canalele adecvate sau să demonstreze un motiv real pentru care acele canale ar eșua. Această ordine leagă protecția legii de o încercare autentică de a îndrepta neregula.

Cum se pune la dispoziție canalul intern de raportare?

Dacă administrezi o instituție publică, ai nevoie de unul indiferent de dimensiune. Firmele private au nevoie de unul odată ce ating 50 de angajați. Unele firme trebuie să pună la dispoziție un canal indiferent de numărul de angajați, precum cele care intră sub incidența regulilor financiare și de combatere a spălării banilor. Firmele cu 50 până la 249 de angajați pot împărți un canal pentru a reduce costurile.

Canalul vine cu obligații ferme. Trebuie să păstreze secretă identitatea celui care raportează și să blocheze accesul oricui nu este autorizat să vadă dosarul. Trebuie să desemnezi o persoană, o echipă sau un terț care să gestioneze raportările. Trebuie să confirmi fiecare raportare în 7 zile și să oferi un răspuns în 3 luni.

„[Procedura trebuie să includă] obligația de a transmite avertizorului confirmarea de primire a raportării în termen de cel mult 7 zile calendaristice de la primirea acesteia.”
Articolul 10, Legea 361/2022

WeMoral administrează în locul tău întregul canal intern și îndeplinește ceea ce îi cere Legea 361/2022. Desemnezi persoana sau echipa care gestionează raportările, iar fiecare raportare rămâne accesibilă doar acestora. Legea permite unei firme private să încredințeze această activitate unui terț, așa că WeMoral poate ocupa acel loc la fel de bine ca propriul tău desemnat. Înregistrează fiecare etapă cu marcaj temporal și păstrează dosarul cei cinci ani stabiliți de lege, astfel încât evidența să fie pregătită în ziua în care un inspector de integritate de la ANI întreabă cum funcționează canalul tău. Este o aplicație de avertizare gata de utilizare care nu are nevoie de nicio instalare, iar un canal intern poate fi pus în funcțiune într-o singură zi.

Cum protejează România avertizorii împotriva represaliilor?

Printr-o interdicție amplă și o sarcină a probei inversată. Legea interzice orice represalii legate de o raportare. Odată ce un angajat demonstrează că a raportat și apoi a suferit un prejudiciu, angajatorul trebuie să dovedească faptul că prejudiciul a avut o altă cauză. O instanță poate chiar suspenda o măsură contestată pe durata soluționării cauzei.

Legea enumeră faptele pe care le tratează drept represalii, printre care:

• concedierea, suspendarea sau retrogradarea;
• reduceri ale salariului sau modificări ale programului de lucru;
• refuzarea unei promovări sau o evaluare negativă;
• prejudicierea reputației, inclusiv pe rețelele de socializare;
• înscrierea pe o listă neagră la nivelul unei industrii.

Trei garanții ies în evidență ca fiind proprii României. Baroul local acordă celui care raportează asistență juridică gratuită în timpul unei proceduri disciplinare sau al unui litigiu în instanță privind represaliile. La cererea celui care raportează, comisia de disciplină trebuie să invite presa și un reprezentant al sindicatului sau al salariaților în sală. Iar o instanță care constată represalii trebuie să oblige angajatorul să publice un extras din hotărâre, pe cheltuiala proprie, într-un ziar și online.

„[Instanța] dispune, în toate cazurile, publicarea, pe cheltuiala angajatorului, într-un ziar local sau național, a unui extras din hotărârea prin care se constată că o măsură prevăzută la articolul 22 a fost luată în mod nelegal.”
Articolul 23, Legea 361/2022

Cel care raportează respectând legea nu poartă nici vreo răspundere pentru raportarea în sine. Are dreptul la repararea integrală a oricărui prejudiciu pe care raportarea i l-a cauzat. La aceste drepturi nu se poate renunța, iar orice clauză contractuală care încearcă să blocheze o raportare este nulă.

Care sunt sancțiunile pentru încălcarea legii?

Amenzi care ajung la maximum 40.000 lei, aproximativ 8.000 de euro. Inspectorii de integritate ai ANI constată încălcările și stabilesc amenzile, care se fac venit la bugetul de stat. Tabelul de mai jos prezintă principalele contravenții și intervalul aferent fiecăreia.

Mai există o pârghie financiară. Dacă o instanță constată că un angajator a supus același avertizor unor represalii de cel puțin două ori, poate adăuga o amendă civilă de până la 40.000 lei pe deasupra. Chiar și așa, plafoanele rămân scăzute în raport cu statele similare. Portugalia amendează o firmă cu până la 250.000 de euro, iar Spania cu până la un milion.

Legea României spune o poveste cu două fețe. Instrumentele sale financiare sunt tocite, însă reflexele sale de transparență sunt ascuțite. Puține țări obligă un patron să așeze presa la o audiere disciplinară sau să publice în ziar o hotărâre pierdută. Acest instinct a crescut direct din lupta care aproape că a scufundat proiectul, lupta privind dacă cineva ar putea să facă o raportare fără să își dea numele. Pentru un angajator sarcina este limpede. Desemnează un responsabil, păstrează fiecare raportare sigilată timp de cinci ani și tratează orice sancțiune apropiată de o raportare ca pe una pe care ar putea fi nevoit să o justifice în instanță deschisă. Pentru a vedea cum se compară România cu restul Europei, citește ghidul nostru privind legile de protecție a avertizorilor pe țări.